Cine suntem noi?

(Intro paragraph)

Convingerile noastre, ale Adventistilor de Ziua a Saptea sunt profund inradacinate in invatatura Bibliei, cuvantul revelat al lui Dumnezeu.  Toate aspectele marturisirii noastre de credinta – intemeiate pe Scriptura – sunt rodul cercetarii profunde a Cuvantului cu rugaciune staruitoare si sub calauzirea Duhului Sfant.

CONTINUARE  (link for all intro Ce credem noi? content)

Convingerile noastre, ale Adventistilor de Ziua a Saptea sunt profund inradacinate in invatatura Bibliei, cuvantul revelat al lui Dumnezeu.  Toate aspectele marturisirii noastre de credinta – intemeiate pe Scriptura – sunt rodul cercetarii profunde a Cuvantului cu rugaciune staruitoare si sub calauzirea Duhului Sfant.  De aceea, fundamentata pe Sfintele Scripturi, Biserica Adventista de Ziua a Saptea imbratiseaza doctrinele esentiale ale crestinismului, fapt care o plaseaza in familia confesiunilor crestine.

Astfel noi, crestinii Adventisti de Ziua a Saptea, credem in Sfanta Treime – Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul, si Dumnezeu Duhul Sfant – ca fiind Singurul Dumnezeu adevarat, care a creat si prin care se mentin toate lucrurile.

Noi credem ca Dumnezeu Fiul cel vesnic S-a intrupat prin fecioara Maria.  El a devenit om adevarat, a trait o viata sfanta, a facut bine tuturor, exemplificand in mod desavarsit neprihanirea si dragostea lui Dumnezeu. A suferit si a murit de buna voie in locul nostru pe cruce, pentru pacatele tuturor, a inviat in cea de-a treia zi, dupa cum era scris in Scripturi, si S-a inaltat pentru a sluji ca Mare Preot in ceruri. El mantuieste pe cei credinciosi si la revenirea Sa va restaura toate lucrurile.
 
Adventistii de ziua a saptea se inscriu in gandirea Reformatiunii protestante. Ca si ceilalti crestini, noi credem ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu, deoarece oamenii care au scris-o au vorbit de la Dumnezeu, inspirati de Duhul Sfant.
 
Credem ca Biblia este singura norma de calauzire in materie de credinta, standardul de apreciere a caracterului, testul experientei crestine si relatarea demna de crezare a modului in care Dumnezeu a actionat in cadrul evenimentelor consemnate de istorie, fiind astfel adeptii principiului Sola Scriptura, specific gandirii protestante.
 
Prin creatie, omul beneficiaza de principiul liberului arbitru, adica are posibilitatea de a alege intre bine si rau, fiind astfel responsabil pentru alegerea sa. Atunci cand omul alege sa creada in Isus Hristos si in jertfa Sa rascumparatoare, el primeste, prin harul lui Dumnezeu, iertarea de pacatele savarsite, si motivarea, vointa si puterea de a trai in armonie cu voia lui Dumnezeu, experimentand astfel neprihanirea prin credinta. Duhul Sfant ne da puterea sa traim o viata sfanta, sa ramanem in Hristos si sa avem astfel siguranta mantuirii.
 
Sfanta impartasanie, pe care o numim Sfanta Cina, este o impartasire cu simbolurile trupului si sangelui lui Isus Hristos, o expresie a credintei in El ca Domn si Mantuitor.
 

[Aparuta la jumatatea secolului al XIX-lea si apartinand din punct de vedere istoric curentului de gandire protestant, Biserica Adventista de Ziua a Saptea face parte din grupul bisericilor neoprotestante, iar asumarea mandatului de a propovadui Evanghelia si acceptarea acesteia ca baza unica a credintei si trairii inscrie Biserica noastra in comunitatea bisericilor evanghelice.]
 
Noi practicam botezul prin scufundare, pe baza deciziei personale si a marturisirii credintei in Isus Hristos ca Domn si Mantuitor personal. Scufundarea totala in apa a celui care este botezat semnifica moartea fata de pacat si invierea la o viata noua in Isus Hristos.
 
Pentru noi, biserica este comunitatea credinciosilor care marturisesc pe Isus Hristos ca Domn si Mantuitor, care se aduna laolalta pentru inchinare, partasie, instruire din Cuvantul lui Dumnezeu, pentru celebrarea Sfintei Cine, pentru slujirea semenilor si pentru proclamarea Evangheliei.
 
Identitatea noastra spirituala este caracterizata de trei componente ale crezului nostru. 
In primul rand, inmanunchierea armonioasa a invataturile biblice fundamentale ale crestinismului cu acelea care sunt rezultatul aprofundarilor realizate de diferite curente crestine de-a lungul timpului.  In al doilea rand, crezul nostru contine invataturi prezente si in crezul altor biserici crestine, cu dezvoltari proprii Bisericii Adventiste.  Apoi, in al treilea rand, crezul nostru contine invataturi specific adventiste, care sunt rodul aprofundarilor realizate de Biserica noastra.
 
Numele Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea face trimitere la doua doctrine: prima, fundamentala pentru crestinism, se refera la a doua venire a lui Isus Hristos – “Adventist” de la latinescul adventus, venire – iar a doua, intalnita si la alte comunitati religioase, se refera la respectarea zilei de odihna – “Ziua a Saptea” a saptamanii, sambata – adevarata zi de odihna si de inchinare creata de Dumnezeu.
 
Aceste referiri indica importanta si locul special pe care-l ocupa invataturile amintite in viata Bisericii, definindu-ne identitatea. A doua venire a Domnului Isus ca sa rascumpere pe cei neprihaniti, asa cum afirma crezul crestin, este fericita noastra nadejde. In intelegerea noastra, aceasta nadejde implica o pregatire care presupune armonizarea vietii cu vointa descoperita a lui Dumnezeu.
 
Isus Hristos va veni in mod personal, iar acest eveniment va fi vizibil la scara mondiala – “acest Isus care s-a inaltat la cer din mijlocul vostru, va veni in acelasi fel cum L-ati vazut mergand la cer”. Implinirea profetiilor si situatia actuala a omenirii arata ca venirea lui Isus Hristos este iminenta. Timpul acestui eveniment nu a fost descoperit, de aceea suntem indemnati sa fim gata.
 
Prin mentionarea zilei a saptea in numele Bisericii, noi evidentiem ca facem din respectarea acestei zile o placuta recunoastere a faptului ca Dumnezeu este Creatorul si Suveranul nostru, si ne exprimam astfel loialitatea fata de Cel care “in sase zile a facut cerurile si pamantul… iar in ziua a saptea S-a odihnit”.  Petrecem aceasta zi in comuniune cu El prin inchinare, rugaciune, studiu si meditatie asupra Cuvantului Sau.
 
Noi consideram ca pazirea, in sine, a Sabatului nu ne mantuieste, si intelegem ca toti aceia care intra in odihna la care ii invita Dumnezeu “se odihnesc de lucrarile lor cum S-a odihnit si Dumnezeu de lucrarile Sale”. Gasim deci in odihna de Sabat, o eliberare de oboseala fizica si de stresul cotidian, dar mai ales o odihna spirituala, o pregustare a celei vesnice.
 
Noi credem ca intreaga omenire este acum implicata in marea lupta dintre Hristos si Satana, cu privire la Legea lui Dumnezeu si la suveranitatea Sa in Univers. Acest conflict a inceput in ceruri cand Lucifer, o fiinta creata, a devenit Satana, vrajmasul lui Dumnezeu, prin inaltare de sine, si a condus la razvratire o parte din ingeri. Inselandu-l pe om, Satana a introdus spiritul razvratirii si in lumea noastra. Pentru a ajuta pe poporul Sau in acest conflict, Hristos trimite Duhul Sfant si ingerii credinciosi sa-l calauzeasca, sa-l apere, si sa-l sustina pe calea mantuirii.
 
Noi credem ca marile principii ale Legii lui Dumnezeu sunt incluse in cele Zece Porunci, care exprima dragostea, vointa si planurile lui Dumnezeu in ceea ce priveste comportamentul si relatiile interumane, avand caracter de obligativitate pentru oamenii din toate timpurile. Mantuirea este exclusiv darul lui Dumnezeu, iar rodul ei este iubirea fata de Dumnezeu si de semeni, manifestata prin respectarea Legii lui Dumnezeu.
 
Unul dintre darurile Duhului Sfant este spiritul profetiei. Acesta este un semn distinctiv al bisericii lui Dumnezeu, si a fost manifestat in cadrul Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea prin lucrarea lui Ellen G. White. Avand autoritatea unui sol al lui Dumnezeu, scrierile sale sunt o sursa continua de educatie spirituala, de mangaiere, si de incurajare. Ele calauzesc, invata si corecteaza pe credinciosi, aratand in mod clar ca Biblia reprezinta standardul de apreciere a invataturii si experientei.
 
Noi credem ca omul a fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Prin neascultare, el a rupt relatia dintre el si Creatorul sau, negand dependenta de El. Chipul lui Dumnezeu a fost astfel denaturat, iar omul a ajuns supus mortii.  Dumnezeu va darui insa nemurirea celor rascumparati de El.  Pana atunci, moartea este un somn, o stare de inconstienta in care nu exista nici o alta entitate din om care sa continue sa traiasca.
 
Desi intruneste caracteristicile unei manifestari religioase cu specific modern, atat in modul cum relationeaza cu divinitatea, prin promovarea relatiei directe cu Isus Hristos, cat si prin raspunsul pe care-l ofera trebuintelor sociale, prin prisma invataturii marturisite si traite, Biserica Adventista de Ziua Saptea nu este pur si simplu o noua denominatiune care si-a facut aparitia la jumatatea secolului XIX.
 
Ceea ce cred adventistii de ziua a saptea au crezut apostolii, primii crestini si, inaintea lor, acesta a fost crezul, speranta patriarhilor. Astfel, credinta adventista, departe de a fi o evolutie religioasa moderna, este o revenire la vechile invataturi biblice, la adevarul curat si vesnic al lui Dumnezeu. Credinta noastra, fundamentata pe invataturile Bibliei, este aceeasi credinta care a fost data sfintilor “o data pentru totdeauna” (Iuda 1:3).